Bucuria de azi: rezultatul și sensul

Proiectezi în tine un rezultat când începi un proiect. Ai nevoie de asta, că altfel, poate, nu te-ai mai apuca de nimic.

Pui o grămadă de resurse și de energie, apoi, acolo. Și simți că e  bine ce faci, că începe să se vadă în urma ta ceva. Simți că e util și că ești util.

Insă, pe drum, ți se întâmplă deseori să te duci mereu spre ce ai proiectat ca rezultat. Devii nerăbdător, vrei să ajungi acolo mai repede, începi să alergi, începi să planifici etape, obiective intermediare, obiectivele secundare ale obiectivelor intermediare.

Rezultatul proiectat devine tot mai detaliat, tot mai sofisticat, tot mai tăios, tot mai îngust, se sublimează tot mai tare până devine concluziv și rigid. Până devine evidența neputinței tale.

Constați că dacă procesul tău nu se încheie fix cum ai proiectat în detaliu, atunci tot ce ai pus în el e o pierdere de energie, devine inutil, o risipă aiurea.

Și probabil că nici nu mai ajungi la capăt, pentru că te-ai epuizat pe drum.

Asta dacă nu cumva te oprești la vreo răspântie ca să respiri, să privești în jurul tău și să realizezi că iar ai comis-o.

Că rezultatul nu e scop în sine, ci doar direcție sau scânteie care te așează pe drum. Că tot ce pui în proces e din preaplin și nu se risipește. Că, dacă dai drumul rezultatului, găsești sensul care te va conduce mereu spre cel mai bun rezultat posibil.

Pentru că de sens ai nevoie. Rezultatele sunt doar consecințe.

Azi am ieșit pe terasa mea albastră, la care încă nu am terminat de lucrat. Am tresărit de cât e de frumos aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *