Victor a conceput această poveste (ne-editată, transcrisă cuvînt cu cuvînt de tatăl lui, după dictare):
A fost odată ca niciodată un prinț pe nume Victor, care mergea cu calul lui într/o peșteră unde era întuneric. El voia să intre în peșteră pentru că voia să găsească un balaur. Voia să/l învingă ca să se dea mare la alți cavaleri.
A aprins o făclie și din peșteră au zburat o grămadă de lilieci. Prințul s/a speriat și a căzut de pe cal. Calul s/a speriat și s/a dus fără el înainte. Prințul a fost curajos și a înaintat fără frică să găsească balaurul.
Auzea niște zgomote ciudate și simțea miros de ars. El a știut că e balaurul. Dar balaurul nu știa că acolo e un prinț.
Auzea tropăituri din ce în ce mai aproape de el. S/a speriat și s/a ascuns. Cînd a ajuns balaurul la el, a sărit pe el cu sabia. Balaurul a țipat, dar nu a murit, doar a scăpat de prinț și a fugit.
Prințul se bucura și sărea în sus de bucurie.
Și a trăit fericit pînă la adînci bătrînețe.
HOW COOL IS MY KID?